vineri, 26 noiembrie 2010

... te aştept aici

... o să stau pe scaunul ăsta ruginit
... o să respir încet să nu deranjez
© Cristian Ion
... o să-mi încălzesc picioarele în covorul de frunze
... o să rog copacii să mă apere de vânt
... şi o să închid ochii ... să te pot vedea
... o să mă găseşti ... te aştept aici

8 comentarii:

Alina spunea...

Un scaun cu poveste...sper sa-ti fie scurta asteptarea

Catalin spunea...

Şi care-i punctul de reper în noapte?

Cristian Ion spunea...

@Alina: scurta, lunga ... voi vedea
@Catalin: mirosul frunzelor ...

mignona spunea...

Bună, poete în devenire, mă surprinzu plăcut.

Daliana Pacuraru spunea...

Da, frumos!
Cand eliberezi scaunul ala ma anunti!
Am si eu de asteptat acolo pe cineva...cam 100 de ani!
O melodie pentru tine...(la care m-am gandit cand am citit postarea ta)
http://www.youtube.com/watch?v=gS9o1FAszdk

Salutari!
Photographis

Cristian Ion spunea...

@Randy:thank you ...
@mignona: doar o inspiraţie de toamnă ...
@Wind: cam mult 100 de ani ...

Unknown spunea...

Iti doresc sa nu astepti prea mult...soseste iarna.

Ana spunea...

Frumoase culorile... daca mai aveai si o prezenta umana era excelent.

Trimiteți un comentariu