Documentar, denumirea Râşnovului apare prima dată în anul 1331 sub forma româno-slavă de Rosnou, iar ulterior sub formele de Roşnow (1343), Rasnow (1337) apoi, Roşinov (1377), Rosarum (1388). Denumirea de Râşnov are la bază cuvântul „roz” care înseamnă trandafir, atât în limba latină, cât şi în limbile slavă şi germană, în epoca medievală trandafirul fiind ales ca emblemă a oraşului.
Marea invazie a tătarilor din 1241, când Ţara Bârsei a fost pustiită, precum şi invaziile care au urmat, au determinat locuitorii Râşnovului să se gândească la construirea unui sistem de apărare cât mai puternic. Aşa se explică necesitatea construirii cetăţii ţărăneşti a Râşnovului în care populaţia a fost silită de nenumărate ori să se refugieze, istoria cetăţii fiind în mare măsură istoria însăşi a oraşului.
Traseul zidurilor este neregulat, din cauza terenului accidentat de la marginea culmei dealului pe care îl înconjoară,...
...fapt care imprimă zidurilor cetăţii profilul unei masive centuri zimţate.
Ca şi alte monumente istorice, şi Cetatea Râşnovului are legendele sale. Cea mai interesantă este legată de fântana din incinta cetăţii, adâncă de 146 de metri, construită în decurs de 17 ani, (1623 - 1640) de doi prizonieri turci. Prin această fântână locuitorii nu au mai fost obligaţi să se alimenteze cu apă din afară, putând face faţă astfel mult timp năvălitorilor.
Un comentariu:
Foarte frumos...Si cand te gandesti ca imi voi face concediul chiar acolo...Cu siguranta o sa am ce vedea...
Trimiteți un comentariu