miercuri, 10 iunie 2009

... briza

... cu siguranţă cu toţii ne gândim la briza mării, mai ales pe căldurile astea (care în oraş devin din ce în ce mai insuportabile de la an la an) ... şi ne dorim să evadăm pentru câteva zile.

... de ce primul impuls când ajungem acolo este ăsta? nu ştiu ...

... poate pentru că la origini suntem amfibieni? ... sau poate că apa înseamnă viaţă? ... sau poate pur şi simplu ne place să ne răcorim ...

... cu siguranţă ne fascinează albastrul şi imensitatea lui ...

... cu siguranţă ne fascinează libertatea pescăruşilor ...

... şi oricât de obosiţi am fi,
ne trezim de dimineaţă să vedem un răsărit ...

... dacă prin aceste imagini am adus briza mării mai aproape de voi, mă bucur ... dacă nu ... da-ţi o fugă până la mare (oricare ar fi ea) ...

4 comentarii:

dyanna spunea...

Sincer,pana acum cativa ani imi placea marea foarte mult. La cata mizerie si bataie de joc este pe litoralul nostru,parca nu iti vine sa te mai duci...Prefer muntele.In orice caz sant foarte frumoase pozele.Aici in Bucuresti nu prea poti sa "prinzi"rasaritul sau apusul.

Stoicescu Ileana spunea...

O cat de dor imi este de un rasarit ca cel de pe litoralul romanesc! Din pacate, eu nu pot prinde decat apusuri:) Super draguta colectia cu rasaritul de soare! Bravo si la mai multe!

Bobi spunea...

super poze...te-ai cam sculat devreme...

Anonim spunea...

Am fost si eu la mare dar parca nu am prins niciun rasarit atat de. ..,,rasarit''))))ca al tau ..super!!!

Trimiteți un comentariu